- filozofia filozofi·a
- -i, -e; gen pl & loc sg -i
f(nauka, zasada, idea) philosophy
Nowy słownik polsko-angielski. 2014.
filozofia filozofi·a
Look at other dictionaries:
monadă — MONÁDĂ, monade, s.f. 1. Termen (folosit în filozofia lui Leibniz) pentru a desemna cea mai simplă unitate indivizibilă din care ar fi alcătuită lumea. 2. Organism inferior, microscopic, unicelular, care face trecerea de la plante la animalele… … Dicționar Român
filozofie — FILOZOFÍE, filozofii, s.f. 1. Ştiinţă constituită dintr un ansamblu închegat de noţiuni şi idei, care interpretează şi reflectă realitatea sub aspectele ei cele mai generale; concepţie generală despre lume şi viaţă. 2. Totalitatea concepţiilor şi … Dicționar Român
filozof — FILOZÓF, OÁFĂ, filozofi, oafe, s.m. şi f. 1. Persoană care se ocupă cu filozofia, care studiază şi prelucrează problemele fundamentale ale filozofiei, care are o concepţie proprie în domeniul filozofiei; gânditor. 2. (pop.) Om învăţat, priceput… … Dicționar Român
eter — ETÉR, (1, 2, 4) eteri, s.m. (3) eteruri, s.n. 1. s.m. Combinaţie organică lichidă, incoloră, foarte volatilă şi inflamabilă, cu miros aromatic specific, obţinută din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri în industrie. 2. s.m. Substanţă… … Dicționar Român
